Despre natură şi planeta România

În anul 2012, în calitate de coordonator al echipei DE SPECIALIȘTI care a elaborat studiul de mediu din cadrul noului Plan Urbanistic General al orașului Oradea (PUG realizat de foarte serioasa firmă Planwerk din Cluj-Napoca) și de redactor al capitolului de spații verzi, scriam aceste lucruri despre Parcul Bălcescu:

„Parcul Bălcescu este situat între Calea Matei Basarab şi Strada Sucevei, făcând parte dintr-un coridor verde care cuprinde şi Grădina Zoologică şi Parcul Matei Basarab, în apropierea altor importante spaţii verzi, Parcul 1 Decembrie, Parcul 22 Decembrie, precum şi Cimitirul Rulikovsky şi fosta Pepinieră a RAPAS, acum închisă.

Acest parc are o suprafaţă totală de 27.302 mp, din care 20.157 mp (74%) elemente biologice, iar restul este ocupat de alei şi construcţii cu destinaţie comercială şi de spectacol. În parc sunt doar 265 de arbori izolaţi (mai puţin de 100 de arbori la hectar), 42 de arbuşti şi 111 mp de grupuri de arbuşti. Speciile de arbori cele mai bine reprezentate sunt Acer negundo, A. platanoides, A. pseudoplatanus, Aesculus hippocastanum, Fraxinus sp., Quercus robur, Tilia sp.

Slaba arborizare într-un mediu foarte poluat de la traficul auto din zonă face ca acest loc să nu fie unul potrivit pentru recreere şi pentru joaca copiilor. Se recomandă plantarea şi întreţinerea corespunzătoare a câtorva zeci de puieţi din specii autohtone, rezistente la poluare.

De asemenea, se impune refacerea unor mari suprafeţe de gazon care s-au distrus datorită neîngrijirii şi utilizării intensive atât de către oameni, cât şi de maşinile care intră în parc cu marfă pentru târgurile şi serbările care au loc aici. Acest parc este un exemplu clasic de degradare a unui parc a cărui destinaţie a fost deturnată de la cea originară, de recreere, la destinaţi comercială şi de spectacol.”

Balcescu 2012 1

Explicația pozelor: Parcul Bălcescu – activităţi economice extensive, maşini în parc, gazon distrus, arbori puţini.

Balcescu 2012 2

„În imediata apropiere a Parcului Bălcescu se află Parcul Matei Basarab, impropriu denumit parc, deoarece are doar 9.798 mp, din care elementele biologice ocupă 7.376 mp (75%). Scuarul Matei Basarab este destul de bine arborizat, având 171 de exemplare de arbori din speciile Acer pseudoplatanus, A. platanoides, A. negundo, A. campestre, Quercus sp. şi Tilia sp. Acest spaţiu verde este bine întreţinut.”

Numărarea arborilor s-a făcut pe baza Cadastrului Verde realizat în 2009 de o firmă de prestigiu din străinătate. Se vede că deja în 2009 Parcul Bălcescu era cel mai slab arborizat spațiu verde din oraș, cu mai puțin de jumătate din arborii pe care îi avea pe aceeași unitate de suprafață spațiul verde imediat învecinat. Oare acolo nu se prăbușeau arborii, oare acolo nu se uscau pe picioare? Se constata cu ochiul liber că RER, așa cum lucrează această firmă, întreținea mult mai bine spațiul verde decît firma care primise în concesiune veșnică Parcul Bălcescu.

Pentru că situația era atît de rea în privința acestui parc, la capitolul propuneri am făcut aceste recomandări: „Parcul Bălcescu: Parcul se remarcă prin gazonul distrus și slaba arborizare. Se recomandă refacerea unor mari suprafeţe de gazon care s-au distrus datorită neîngrijirii şi utilizării intensive atât de către oameni, cât şi de maşinile care intră în parc cu marfă pentru târgurile şi serbările care au loc aici. Se impune plantarea şi întreţinerea corespunzătoare a câtorva zeci de puieţi din specii autohtone, rezistente la poluare.”

În același studiu condamnam – cu legea și specialiștii de partea mea – practica toaletărilor și tăierile excesive:

„Ceea ce afectează cel mai mult fondul de arbori al oraşului, după lucrările de construcţii şi tăierile ilegale, este practica „toaletărilor” exagerate, care constă uneori în curăţarea aproape totală de crengi a arborilor sau în decuparea trunchiului. Aceste intervenţii sunt foarte dăunătoare, lipsind planta de suprafaţa foliară care îi asigură metabolismul, deschizând calea agenţilor patogeni şi ducând în cele mai multe cazuri la uscarea arborilor afectaţi.

„Toaletările” sunt interzise de Legea spaţiilor verzi, care precizează că „În cazul arborilor ornamentali … plantaţi pe spaţiile verzi din domeniul public, precum şi al celor plantaţi în aliniamente în lungul bulevardelor şi străzilor, pe terenurile din zonele urbane şi rurale, este interzisă intervenţia cu tăieri în coroana acestora, cu excepţia lucrărilor de eliminare a ramurilor uscate sau a celor care afectează siguranţa traficului pietonal şi rutier, a imobilelor aflate în apropiere, precum şi a celor de pe traseul reţelelor aeriene” (art. 12, al. 5).

Autorităţile cedează cu prea mare uşurinţă presiunilor venite din partea firmelor, persoanelor private sau asociaţiilor de locatari care solicită, fără motive întemeiate din punct de vedere al sănătăţii arborilor sau al siguranţei locuitorilor, tăierea sau „toaletarea” excesivă a arborilor, care duce în cele mai multe cazuri la uscarea acestora.

Aceste practici sunt din păcate destul de răspândite în România, stârnind îngrijorare printre cetăţeni şi specialişti. Academia Română a protestat în decembrie 2011 faţă de mutilarea arborilor din Parcul Central din Cluj-Napoca de către o firmă care era plătită în funcţie de volumul şi severitatea intervenţiilor asupra arborilor. Sistemul de plată pe „volum de lucrări” poate fi şi el o cauză ce duce la intervenţii exagerate asupra coroanei, pentru a această activitate face mai rentabilă pentru prestatori.

Intervenţiile asupra trebuie aprobate de către specialişti – dendrologi şi fitopatologi, iar executarea acestor intervenţii ar trebui atent supravegheată de reprezentanţii autorităţilor locale, pentru a nu se produce abuzuri cu urmări negative asupra stării de sănătate a arborilor. Precizăm că orice tăiere care depăşeşte mai mult de 30% din volumul coroanei pune în pericol viabilitatea arborilor în cauză.

Recomandăm ca intervențiile la coronament să se facă doar în afara sezonului de vegetaţie şi în baza unui plan discutat şi aprobat împreună cu specialişti, reprezentanţi ai societăţii civile şi ai instituţiilor implicate, plan care este făcut public înainte de efectuarea lucrărilor.”

Acest document – care cuprinde și alte lucruri interesante, cum avertismentul că Dealul Ciuperca este situat în zona de risc maxim de alunecări de teren, că solul e nisipos și argilos și nu suportă o încărcare nici măcar cu arbori de talie medie – a fost recepționat de beneficiar, adică de Primăria Oradea, dar a fost ignorat, pentru că politicienii și funcționarii angajați așa cum se fac angajările în România știu totul mai bine ca specialiștii. Ei știu că arborii trebuie să stea fix la 90 de grade, altfel sînt un pericol pentru populație, și că trebuie dat de lucru la firme și la prieteni.

Sau nu-i așa?

Reclame

Comments on: "Să ne aducem aminte: Parcul Bălcescu" (1)

  1. Ba da, asa e.

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

w

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: